În luna iunie 2026/a.c. am avut oportunitatea și plăcerea de a reprezenta Asociația Mai bine în cadrul unui schimb de experiență internațional organizat prin proiectul Rebooting the Food System unde, timp de zece zile împreună cu alți tineri activiști, studenți, fermieri din Kenya, Italia și Slovenia ne-am adunat în Nairobi pentru a explora împreună teme precum justiția socială și de mediu dar și rolul tinerilor în promovarea sistemele alimentare sustenabile. Participarea la acest schimb a reprezentat o continuare firească a implicării mele în Asociația Mai bine, unde timp de peste trei ani am fost voluntară și am avut ocazia să contribui la inițiative de advocacy privind sistemele alimentare sustenabile și comerțul echitabil, inclusiv la nivel european.
De ce Kenya?
Cu toate că subiectul sistemelor alimentare sustenabile și implicarea tinerilor nu era unul nou pentru noi abia odată ajunși acolo am înțeles de ce aceste teme sunt atât de relevante. Kenya este una dintre țările cu cea mai tânără populație din lume, unde aproximativ 35% dintre locuitori au între 15 și 35 de ani. Dar cu toate acestea, aproape două treimi dintre tineri se confruntă cu șomajul, iar efectele schimbărilor climatice afectează tot mai puternic comunitățile și mijloacele lor de trai. În acest context, agricultura este, nu doar un alt sector economic ci un domeniu esențial pentru viitorul țării, contribuind cu aproximativ 23% la PIB, de aproape cinci ori mai mult decât în România. Prin urmare, discuțiile despre agroecologie și participarea tinerilor au pornit din realitățile pe care oamenii le trăiesc zi de zi.
Un spațiu dedicat participării active a tinerilor
Youth Activism Hub a reprezentat nucleul schimbului de experiență, unde timp de 4 zile am fost activ implicați în ateliere, dezbateri și exerciții interactive care au creat un spațiu deschis pentru dialog între tinerii prezenți. Am discutat despre provocările cu care se confruntă atât Europa cât și Kenya, despre impactul schimbărilor climatice asupra producției și securității alimentare, dar și despre soluțiile pe care tinerii le dezvoltă deja în comunitățile lor pentru a construi sisteme mai sustenabile și mai echitabile, una dintre acestea fiind agroecologia.
Ce m-a impresionat a fost faptul că fiecare participant a venit cu un bagaj de cunoștințe diferit, de la experiență directă în agroecologie, cercetare, activism și chiar și influență în mediul online, făcând ca experiența în sine să fie și mai bogată și interdisciplinară.
Implicare activă în comunitate
Pe lângă schimbul constant cu ceilalți participanți, am avut oportunitatea de a merge în teren pentru a vizita proiecte reale, implementate de tineri activi în comunități vulnerabile.
Economie circulară
Primul proiect vizitat a fost Ubuntu, un exemplu perfect de economie circulară și unul dintre proiectele finaliste ale programului Sikiliza Sauti Yetu, parțial finanțat de WeWorld Kenya. Proiectul în sine presupune transformarea deșeurilor organice în mediu propice pentru creșterea larvelor de ”black soldier fly” care îndeplinesc două roluri: pe de o parte devin parte din hrana pentru păsările crescute local, dar și ajută la crearea unui îngrășământ organic perfect pentru a fi folosit în grădina de legume pe care o mențin în paralel, dar și pentru a produce o sursă adițională de venit pentru membrii asociației. Cu resursele actuale pot produce în jur de 150kg de îngrășământ pe lună.
Agroecologie
Al doilea proiect, inițiativa Usafi, s-a remarcat prin faptul că locația în sine se afla în incinta secției de poliție locale, care a donat o parcelă de teren pentru crearea de grădini organice urbane ce promovează principiile agroecologiei și care oferă un spațiu ideal formării tinerilor și copiilor, prin programe educative ”hands on”. Un principiu de bază este folosirea de semințe tradiționale, recoltarea acestora și refolosirea lor în următoarele sezoane, practică ce este promovată și de Asociația Mai bine în proiectele de grădinărit urban.
Mai mult, se folosesc de rotația culturilor pentru a păstra fertilitatea solului, folosesc principii ale permaculturii pentru a preveni dăunătorii și diversifică pe cât posibil ceea ce plantează. Mai apoi, împart cu comunitatea recolta obținută la prețuri corecte, putând astfel să aibă un proiect de sine stătător și să aducă un impact pozitiv în comunitate.
Conversație cu reprezentanții Uniunii Europene
O altă latură a acestui proiect a fost vizita la Delegația Uniunii Europene în Kenya unde am avut ocazia de a prezenta o parte din recomandările de politici publice care au fost consolidate într-un manifest al tinerilor, tot parte din proiectul Rebooting the food system. La acest document au contribuit peste 300 de voci, iar temele principale abordate sunt:
🌱Justiția climatică și includerea tinerilor în soluțiile și deciziile privind clima.
🌱Participarea și reprezentarea semnificativă a tinerilor pe toate nivelurile de guvernanță.
🌱Advocacy digital și inovație climatică pentru a impulsiona acțiunea climatică.
🌱Egalitate de gen și incluziune prin crearea de oportunități echitabile pentru toți tinerii, în special pentru femei și grupuri marginalizate.
Ce se întâmplă mai departe?
Schimbul de experiență din Kenya este începutul unui proces mai amplu de implicare. Ne-am întors cu responsabilitatea de a duce mai departe conversațiile începute în cele 10 zile și de a transforma experiența în inițiative concrete sub formă de materiale de informare, un documentar, o campanie de strângere de fonduri, promovarea Manifestului în cadrul unor evenimente internaționale precum COP31, dar și noi colaborări între tineri și organizații din diferite țări.
Pentru mine cea mai importantă concluzie este că participarea nu se încheie odată cu întoarcerea acasă ci se vede în ceea ce alegem să facem mai departe, în conversațiile pe care le deschidem, în proiectele pe care le implementăm și în comunitățile pe care continuăm să le susținem. Mă bucur că am avut ocazia să reprezint Asociația Mai bine în această experiență și sper ca povestea ei să îi inspire și pe alți tineri să se implice în inițiative care contribuie la o societate mai echitabilă și mai sustenabilă.
Disclaimer: Articol realizat de Evelina Ciobotaru, voluntară Mai bine în perioada 2021-2024, implicată în proiecte pe risipă alimentară dar și advocacy la nivel european în ceea ce privește sistemele alimentare sustenabile și comerțul echitabil. Relatarea Evelinei împărtășește experiența din cadrul schimbului de experiență din Kenya prin proiectul Rebooting the food system.
Fii parte din schimbarea pozitivă pe care încercăm să o producem în lume, zi de zi.
