Ca în mai toate după-amiezile de vară, precum şi ca la mai toate evenimentele Mai Bine, duminică,  4 iulie, de la ora 17, am stat pe o terasă înconjuraţi de voie bună, jocuri de cărţi, râs cu poftă, discuţii simple şi relaxare.Slow food e pentru prieteni, pentru discuţii, pentru mese lungi şi momente memorabile.

Ce discuţii poţi sa ai mâncând un hot dog sau un sandwish rapid? Am avut grijă să gătim încet şi să mâncăm cu respect faţă de natură, să ne bucurăm de darurile pământului, să ne zâmbim unii altora uşor ameţiţi de aromele şi culorile delicioase care ne asaltau toate simţurile.

A fost o seară pregătită cu dragoste şi trăită la fel. Am gustat din toate, unii chiar de două ori şi ne-am mituit conştiinţa cu o porţie extra de cremă de zahăr ars. Am împărţit cu prietena un dovlecel umplut sau o ciupercuţă, am umplut farfuria cu tot felul de cartofi, vinete, brânzeturi din piaţă sau păstăi şi am păstrat loc pentru 5 feluri de desert doar ale noastre.

Mulţumim că v-aţi alăturat chemării noastre, mulţumim că vă face plăcere să respectaţi natura, demonstrând şi altora că se poate trăi mai bine.

Data viitoare să ne revedem mai mulţi, să gustăm slow de toamnă tot între prieteni!

29 mai, cu 3 zile înaintea Zilei Internaţionale a Copilului.

O mână de oameni dornici de mai bine se gândesc să fie iar copii: pozitivi, buni, veseli, darnici, exact ca ăştia mici. Îşi aleg 3 locuri unde să facă asta împreună: Acaju, Mojo, Brain. Îşi cheamă prietenii şi dau de veste în oraş că pe 29 mai lăsăm cămăşile albe, servietele, birourile, nu permitem niciunei griji să ne deranjeze şi redevenim buni.

În timpul zilei donăm şi cumpărăm haine la târgul din Acaju, ne jucăm printre bluze colorate şi fuste vesele la doar 10 ron. Probăm genţi purtate de cineva acum 10 ani şi lăsăm ceva bani în plus în cutia cu donaţii pentru copiii din centrul de la Galata. Bem un suc de fructe, mâncăm căpşunile abia culese, mai aruncăm o privire la cerceii coloraţi de pe masa cu produse. 

Seara începe pe nesimţite, ca o seara de vară tipică, molcomă, şireată. Începem să ne adunăm înăuntru.

Poate la prima vedere, când treci pe acolo, nu părem nişte pici. E 10 noaptea în oraş şi noi ascultăm muzică tare, de la rock, la românească sau drum’n’base. Copiii nu beau bere, nici nu dansează frenetic până în zori, nu?

Totuşi sâmbătă, dacă ascultai atent, auzeai glasul copilăriei în fiecare dintre noi: liber, jucăuş, darnic. Şi confirmarea vine chiar şi acum din faptul că toţi de acolo au donat cum au ştiut mai bine pentru copiii de la Galata: haine,  jucării, bani, timp. Cu cei 1416 lei strânşi vom avea grijă să înveselim centrul de la Galata cu o livadă, să pictăm pereţii exteriori şi nu în ultimul rând să ducem copiii pentru prima dată în tabără la mare. Mulţumim tuturor celor care au participat cu oricât sâmbătă. Prin voi, am donat fericire tuturor copiilor lumii.

Şi, cine stie, cei mai norocoşi dintre noi vor reuşi să fie copii buni şi veseli nu doar in weekend, ci în fiecare zi.