Comercializarea şi marketingul moralităţii

Zygmunt Bauman a închis a şasea ediţie a Festivalului de Economie din Trento dedicat anul acesta “Limiterlor libertăţii economice”. Sociolog britanic de origine poloneză, Bauman este recunoscut pentru scrierile lui despre legăturile dintre modernitate, raţionalitate şi excluziune socială.

În prezentarea de duminică, 5 iunie 2011, a explicat că factorii responsabili pentru neajunsurile critice la nivel global – inegalitatea în creştere şi epuizarea resurselor - sunt de sorginte socio culturală mai degrabă decât economică. Pe de o parte, la nivel invidivual, formula prin care vrem să satisfacem o viaţă prosperă este prin mai multe cumpărături ceea ce duce la o presiune enormă, incredibilă, dezastruoasă pentru resursele naturale. Pe de altă parte, formula politică şi formula privată de a garanta prosperitatea este prin creşterea producţiei şi a consumului. Oricare ar fi nivelul de abordare baza modului nostru de viaţă este creşterea cantitativă.

 Asistăm în prezent la un proces de comercializare şi de marketing al moralităţii. Pieţele direcţionează nevoile umane, nevoi care anterior nu erau satisfăcute de piaţă. Pentru că în ultimii ani suntem prea ocupaţi cu calculatorul, ipad-ul sau mobilul, petrecem din ce în ce mai puţin timp cu cei dragi si compensăm acest timp pierdut prin comercializarea dragostei, prin exprimarea sentimentelor prin shopping. Odată ce ne obişnuim cu acest shopping pentru reglementarea relaţiilor noastre se pierd abilităţile primare, tradiţionale, de relaţionare.  De exemplu, durerea este un simptom sau semnal pentru ceva care nu este în regulă fizic sau poate fi o durere morală ca expresie a unei maladii sociale, comunitare, universale, a fragilităţii umane.  Atâta timp cât simţul nostru moral va fi comercializat, economia va continua să crească pentru că nu sunt limite pentru dragostea sau sau afecţiunea pe care vrem să o demonstăm pentru ceilalţi. Până şi egoismul este echivalent în logica aceasta contemporană cu a avea grijă de sine, este un egoism reciclat care devine astfel moral. Responsabilitatea – substanţa fermă a moralităţii – este necondiţionată, nelimitată pentru că, cu cât facem mai mult cu atât creşte impulsul de a face şi mai mult.

Acum responsabilitatea etică este reciclată într-un obstacol, o confruntare a propriei noastre supravieţuiri pentru că nu vom putea creşte consumul la infinit pe o planetă ale cărei resurse sunt finite. Probabil că momentul adevărului este mult mai aproape decât ne-o spun lucrurile de pe rafturi, prietenii de pe Facebook si experţii în marketing. Nu-l putem întârzia decât dacă ne îmbarcăm într-o călătorie umană autentică bazată pe înţelegere mutuală…

Liderii lumii au eşuat în a livra ceea ce au promis, continuă să ignore datele ştiinţifice şi au negociat în virtutea unor interese limitate. Ca membri ai sectorului neguvernamental, considerăm că acordul de la Copenhaga este ineficient, ne-echitabil şi nu are caracter obligatoriu pentru semnatari.

În primul rând, acordul nu stabileşte ţinte obligatorii de reducere a emisiilor pentru statele dezvoltate, principalii autori ai actualei crize climatice. Acordul include posibilitatea ca o cantitate foarte mare de emisii să fie permisă, fără însă a fi contabilizată (din emisii tip „hot air” şi managementul pădurilor).

Amânarea unor decizii clare şi obligatorii pentru perioada următoare este costisitoare atât în termen de vieţi omeneşti, cât şi în bani (Agenţia Internaţională pentru Energie a estimat că fiecare an care trece fără acţiuni reale pentru reducerea emisiilor costă umanitatea 500 de miliarde USD). Forma actuală a acordului nu are nici o şansă să limiteze creşterea temperaturii globale la 2oC. Finanţarea propusă în acord este chiar mai mică decât subvenţiile oferite de statele dezvoltate pentru combustibili fosili. Nu în ultimul rând, acordul nu menţionează absolut nimic despre reducerea emisiilor din transportul aerian şi maritim, care reprezintă aproape 10% din emisiile globale de gaze cu efect de seră.

„Acordul de la Copenhaga ne-a dezamăgit şi ne descurajează. Statele din Europa de Est au avut un rol important în blocarea unor reduceri de emisii în UE mai mari de 20% şi a creşterii fondurilor destinate ţărilor în curs de dezvoltare. Aşteptăm să vedem care sunt paşii următori, însă ne aşteptăm ca în anii ce urmează schimbările climatice să schimbe faţa Pământului şi să afecteze existenţa fiecăruia dintre noi. Se pare că liderii noştri politici nu văd această urgenţă”, a declarat Lavinia Andrei, preşedinte al TERRA Mileniul III.

„Nu poate ieşi nimic bun dintr-un proces de negociere şi luare a deciziilor în care părţile interesate sunt lăsate să aştepte la uşă. Este ruşinos pentru Organizaţia Naţiunilor Unite şi este ruşinos pentru toţi şefii de state şi guverne care au fost de acord să participe într-un astfel de proces. Acordul este realmente nul: nu răspunde nici uneia dintre problemele cu care ne confruntăm la nivel global. Cu toate acestea, cursul evenimentelor poate fi schimbat. Ştiinţa oferă destule motive, cunoaştem deja soluţiile, nu mai avem nevoie decât de voinţă politică”, a declarat Eliza Teodorescu , preşedintele Reţelei de Acţiune pentru Climă România.

Cele 192 de state prezente au căzut de acord asupra următoarelor aspecte:

- menţinerea creşterii temperaturii globale la maxim 2oC;

- crearea unui fond de 30 miliarde USD anual, până în 2012, care să fie pus la dispoziţia statelor în curs de dezvoltare pentru acţiuni de reducere a emisiilor şi adaptare. Creşterea contribuţiei statelor dezvoltate la acest fond, la 100 miliarde USD pe an, pe perioada 2012-2020;

- necesitatea creării unor mecanisme care să susţină transferul de tehnologie si reducerea emisiilor prin REDD;

- stabilirea ţintelor de reducere a emisiilor pentru ţările dezvoltate până la 31 ianuarie 2010.

Preluat de la Lavinia Andrei si Eliza Teodorescu, martori la Copengaga.

In Ajun de Mos Neculai, am participat la un targ organizat de Acaju Boutique si Cafeneaua Acaju. Deja evenimente de rutina in capitala sau alte orase din Vest, acest tip de eveniment a fost o premiera la nivel local. Vizitatorii s-au bucurat de sansa de a cumpara mai bine: cadouri unicat, realizate manual, produse local, intr-un cuvant - lucruri "verzi" pentru daruri pline de însemnătate.

Produsele pe care incercam sa le valorificam sub principiile comertului echitabil si solidar au ajuns in atentia celor de la Marie Claire, care isi indeamna cititorii sa faca de Crăciun cadouri echitabile, făcând trimitere şi la site-ul nostru.

Centrul Cultural Francez, Centrul Cultural German şi Asociaţiile Mai Bine şi TERIS vă invită în perioada 26-28 noiembrie a.c., la primul Festival de Film Documentar de Mediu din România, din cadrul celei de-a treia ediţii a festivalului DOC EST. Evenimentul este organizat în premieră în Iaşi şi va avea loc în incinta Casei de Cultură a Studenţilor.

Festivalul lansează un apel la responsabilizare şi conştientizare a preţului ridicat pe care îl vom avea de plătit datorită dezechilibrului om-natură. Filmele incluse în programul DOC EST abordează subiecte sensibile şi controversate: de la încălzirea globală, probleme cauzate de epuizarea resurselor de apă si petrol, cultivarea organismelor modificate genetic, la cazul Roşia Montana şi mineritul în România.

Organizatorii aduc în atenţia publicului ieşean o parte din cele mai bune documentare de mediu ale momentului precum: Home, The Ahe of Stupid, David versus Monsanto, Copiii uraniului şi invitaţi specialişti pe probleme de mediu şi regizori din România, Germania, Elveţia şi Bangladesh.

Cu ocazia desfăşurarii festivalului, voluntarii Mai Bine si TERIS vor oferi ieşenilor informaţii despre colectarea selectivă a deşeurilor şi, de asemenea, vor colecta deşeurile de hârtie şi baterii uzate pe care cei prezenti le pot aduce spre a fi reciclate. Cele mai mari cantităţi de deşeuri vor fi recompensate cu premii constând in tricouri şi sacoşe ecologice.

Prin organizarea celei de-a treia ediţii DOC EST cu tematică ecologică, Centrul Cultural Francez, Centrul Cultural German şi Asociaţiile Mai Bine şi TERIS doresc să transmită un mesaj de implicare proactivă a comunităţii pentru a construi o nouă cultură de responsabilitate faţă de natură.

Pentru informaţii suplimentare privind programul exact, filmele difuzate şi invitaţii vă rugăm accesaţi site-ul http://www.docest.ro/ .

Iata si doua filme de la Workshop, realizate de Adela:

Green Days- Sustainable Development from Adela on Vimeo.

From tree to coffee and chocolate from Adela on Vimeo.