Bijuterii

Atât în ce priveşte extragerea materialelor, cât şi fabricarea lor, bijuteriile preţioase sunt asociate cu o serie de probleme care includ salarii mizere, exploatarea prin muncă a copiilor, condiţii de muncă periculoase, degradarea mediului şi chiar războaie. Însă, spre deosebire de haine, bijuteriile (mai ales cele ‚preţioase’) sunt de cele mai multe ori fără etichete cu numele producătorului, aşadar este în prezent imposibil de ştiut dacă aurul pe care îl cumpărăm provine dintr-o mină care deversează deşeurile toxice în râuri, încalcă drepturile muncitorilor sau distruge arii naturale.

Citeşte mai mult....

Ce poți face tu?

• cumpără bijuterii făcute din materiale naturale şi/sau lucrate de mână;
• spune nu bijuteriilor din corali; nu există variante sustenabile în această categorie de bijuterii pentru că coralii se află printre cele mai fragile ecosisteme;
• cumpără bijuterii vechi, second hand sau vintage... sunt cea mai ecologică opţiune, pentru că nu se exploatează materiale noi pentru a le fabrica...
• cumpără bijuterii din metale reciclate;
• cere-i distribuitorului sau bijutierului să-ţi indice provenienţa aurului pe care doreşti să-l cumperi; îi vei încuraja astfel să ofere alternative mai bune din punct de vedere social şi ambiental;
• când cumperi diamante, ai posibilitatea de a cere o asigurare care să certifice că pietrele nu provin din zone de conflict armat;
• perlele au un impact relativ scăzut asupra mediului; culturile pe perle sunt chiar utilizate pentru a curăţa apa şi a reduce poluarea cu metale grele;
• dă o nouă viaţă vechilor bijuterii pe care nu le mai utilizezi, făcând un gest caritabil; o poţi face chiar aici;

Ştiai că...

• la o mină de aur din Baia Mare, România, în anul 2000 s-au scurs 120.000 de tone de deşeuri toxice, contaminând sursele de apă a 2,5 milioane de oameni şi omorând 1.200 tone de peşte? Acest accident este considerat cel mai mare dezastru ecologic din Europa, după Cernobâl
• accidentul de la Baia Mare a determinat senatul ceh şi parlamentul german să interzică tehnicile de minerit care extrag aurul folosind cianura?
• o singură mină din Papua Noua Guinee – Ok Tedi generează zilnic 200.000 tone de deşeuri, mai mult decât toate oraşele din Canada, Japonia şi Australia împreună?
• în perioada 1995 - 2015, cam jumătate din aurul produs mondial a provenit sau va proveni din teritorii tradiţionale ale indigenilor, ale căror drepturi nu sunt de cele mai multe ori recunoscute?
• în Ghana, între anii 1990 – 1998, mai mult de 30.000 de persoane au fost strămutate pentru operaţiuni de minerit din regiunea Tarkwa?
• aurul produs pentru un inel de 10 grame lasă în urmă cel puţin 18 tone de deşeuri miniere...

Milioane de oameni au fost ucişi, mutilaţi şi torturaţi în Sierra Leone, Angola, Congo şi alte ţări în care conflictele sunt parţial iscate sau finanţate de exploatarea diamantelor. Filmul „Blood Diamond” cu Leonardo înfăţişează realitatea din zonele de conflict armat din Africa, unde diamantele sunt căutate şi vândute pentru a finanţa conflictele armate, spre profitul despoţilor războinici şi al marilor companii de diamante.

Încă de acum cinci ani, societatea civila s-a opus proiectului de minerit intensiv cu cianură de la Roşia Montana, care ar fi pus în pericol Ţara Moţilor prin distrugerea a 5 munţi, a unui patrimoniu unic în lume, a 10 biserici, 12 cimitire şi 958 de gospodării.

România s-a bazat mult timp pe extragerea resurselor pentru creşterea economică, preocuparea pentru problemele ambientale şi sănătatea umană pierzând teren când vine vorba de dificultăţi economice acute.

În aceste circumstanţe, firma „Aurul” a început să opereze în 1999 cu scopul de a procesa 2,5 milioane de tone pe an şi de a extrage 1,6 tone de aur şi 9 tone de argint pe parcursul a cel puţin 10 -12 ani, cu profitul anual evaluat la 7 milioane de dolari. Această firmă este deţinuta de „Esmeralda Exploration” şi statul român (acţionar minoritar) şi a fost responsabilă în anul 2000 de accidentul de la Baia Mare, considerat cel mai dezastruos accident ecologic european după Cernobâl. Solul, apa şi aerul din Maramureş sunt contaminate cronic. Zona a fost descrisă acum mai bine de 10 ani de Organizaţia Mondială a Sănătăţii ca fiind un „hot spot”, expunerea populaţiei la toxicitatea cu plumb fiind printre cele mai mari înregistrate vreodată.